Luminita Țundrea
Au nevoie românii de o modificare a sistemului pensiilor de stat? Categoric da! Actualul mod de calcul crează probleme, sunt mari diferenţe pentru oameni cu stagii de pregătire asemănătoare, inclusiv între persoanele de sex feminin şi cel masculin, într-un cuvânt un sistem care produce probleme. În aceste condiţii a fost necesară adoptarea unei noi Legi a Pensiilor Publice, care elimină toate inechităţile existente.
Este nevoie de echilibru in orice tip de reglementare – între ceea ce contribui la sistemul public şi de ceea ce vei beneficia la atingerea vârstei necesare pentru obţinerea contraprestaţiei.
Consider că sistemul trebuia modificat, în domeniul pensiilor la fel ca şi în orice moment din viaţa de zi cu zi este nevoie de echilibru. Sistemul trebuie să ofere o balanţă între ceea ce contribui la stat şi suma pe care o primeşti la pensionare. Nu corect să existe diferenţe între diverşi contribuabili, unii au stagii de cotizare identice şi la final primesc, unii mai puţini bani, unii mai mulţi. Ceea ce nu este deloc bine. In prezent exista inca o profunda inechitate in acest sistem – pensii extrem de mari pe de o parte , iar de cealaltă parte alte persoane să primească sume extrem de mici, deşi au plătit la rândul lor sume importante în sistem.
Iar noua Lege a Pensiilor Publice face, în mare, exact acest lucru. În fapt, este o revenire la algoritmul de calcul propus de specialişti în urmă cu mulţi ani, atunci când a fost adoptată precedenta legislaţie. Din păcate, la votul în Parlamentul României la acea dată proiectul a fost total schimbat şi s-a ajuns în situaţia de acum, când oamenii nu beneficiază în momentul pensionării de sumele pe care ar fi trebuit să le primească. Din păcate, a fost necesară elaborarea acestui nou proiect pentru ca o situaţie anormală apărută în anul 2001, care va fi votată în 2018 va intra în vigoare în 2021. În scurt timp noua lege va intra în vot în parlament, iar adoptarea ei ar urma să aibă loc până la finalul anului în curs.
Sistemele de pensii ale statelor membre din Uniunea Europeană se caracterizează printr-un grad ridicat de diversitate, co-există şi funcţionează sisteme de pensii necontributive şi sisteme de pensii ocupaţionale, sisteme publice redistributive şi capitalizate, sisteme private. Comisia Europeană nu ţine să impună un model „ideal”, stabilirea parametrilor şi tipului de sistem de pensii rămâne o prerogativă a politicii interne a fiecărui stat membru.
Locul fruntas revine danezilor unde marele sistem de pensii este alcatuit din 4 sub-sisteme: sistemul public, un sistem suplimentar, un sistem de contributii definite si finantate in intregime si un sistem de pensii obligatorii ocupationale.
Pilonul 2, necesar, dar în condiţii de control stricte
Unul dintre subiectele extrem de dezbătute în ultima perioadă în acest sector a fost cel al pilonului 2 de pensii. În prezent, sistemul românesc este bazat pe trei piloni. Primul, pensia clasică, de stat, administrată prin bugetul de stat, este dublat de pilonul 2, pensia obligatorie, dar administrată privat, respectiv pilonul 3, o pensie facultativă, pe care fiecare cetăţeani o poate plăti către un fond de pensii separat de cel de stat, obligatoriu. S-a discutat destul de mult despre oportunitatea existenţei sau nu a pilonului doi. Teoretic, acesta ar urma să ofere un venit suplimentar pensionarului peste câteva zeci de ani, atunci când el va ajunge la vârsta pensionării.
Pilonul 2 reprezintă doar o parte din contribuţia obligatorie a salariatului care nu mai ajunge în bugetul de stat, ci într-un fond administrat de o societate de specialitate. Problema este că acel administrator trebuie remunerat pentru activitatea realizată, iar unele voci spun că aceşti administratori au prea multă libertate în gestionari banilor. De asemenea, sistemul românesc de pensii de stat este bazat pe solidaritate, iar suma aferentă pilonului 2 nu mai ajunge la bugetul general, deci sunt mai puţini bani disponibili pentru plata actualei generaţii de beneficiari.
Consider că sistemul pensiilor cu pilonul 2 ca fiind unul benefic, mai ales pentru generaţiile viitoare, dar nu în orice condiţii”. Consilierul local timişorean este de părere că trebuie să existe reglementări clare şi stricte şi o supraveghere bine pusă la punct a administatorilor fondurilor de pensii din pilonul 2.
Sistemul în care există pilonul 2 cred că este unul benefic. Calculele arată că cei care vor beneficia de aceste sisteme administrate privat vor beneficia de sume mai mari prin intermediul pensiei. Totuşi, legislaţia în domeniu trebuie foarte bine pusă la punct, trebuie să existe un control clar al acestor fonduri şi a celor care le administrează. Vorbim despre banii oamenilor şi nu te poţi juca cu ei, pentru ca riscam să apară anumite situaţii neplăcute.
În cadrul pilonului 2 banii din contribuţiile realizate sunt investite în diferite instrumente financiare, iar fiecare contribuabil acumulează în urma acestor investiţii un anumit fond din care îi va fi plătită pensia suplimentară. La schimb, societatea de asigurări primeşte un anumit comision financiar. Iar, teoretic, randamentul fondurilor investite este mai mare decât cel din pilonul 1, bazat pe principiul solidarităţii şi al sprijinului statului nu pe randamente financiare.