Impactul mass-media asupra actului de justitie
Luminița Țundrea
Cunoaștem cu toții că in ultimii ani a existat o atenție crescută a mass-mediei românești față de actul de justiție, o adevărată avalanșă de știri pe toate canalele despre diverse cazuri aflate pe rolul organelor judiciare din Romania. Au depășit ca interes si știrile politice sau sportive, au surclasat toate conflictele internaționale, criza economica sau alte subiecte care captau in mod tradițional interesul publicului.
Din punctul meu de vedere, această stare de fapt are atat aspecte pozitive, cât si negative. Aspectele pozitive sunt legate de împrejurarea ca a crescut interesul fata de actul de justiție in sine, cetățenii urmărind cu sufletul la gura derularea evenimentelor, ca într-un reality-show. Nu mică mi-a fost mirarea sa ascult persoane fără nici o pregătire juridica discutând despre instituții cum sunt controlul judiciar, ancheta penală, termene de judecată, stenograme, etc. Deci a crescut in mod evident transparența actului de justiție.
La capitolul minusuri aș mentiona faptul ca din pacate in multe situatii, datorita insuficientei pregătiri juridice ale celor care prezintă știrile, acestea ajung la public distorsionate, se prezintă doar o fațetă a problemei aflate in atenția organelor judiciare, se dau verdicte asupra cazurilor, se pun etichete, toate acestea contribuind la influențarea masiva a opiniei publice.
Tipuri de litigii sunt in general relatate in presa
Cel mai mare succes il au in mod firesc dosarele penale, cu prejudicii mari, fapte de corupție, dar si litigii care au un impact puternic asupra moralei comunității. Cât privește modul in care aceste cazuri sunt reflectate în mass-media, părerea mea este ca nu toate articolele arată realitatea in întregime. La Facultatea de Drept juriștii invață că pentru a lua o decizie corectă este imperios necesar sa asculti ce au de spus ambele parti implicate intr-un conflict. A nu face acest lucru inseamnă a fi partizan doar cu una dintre ele fără să înțelegi situația care a dat naștere conflictului. Din experiența mea profesională pot spune cu certitudine că nici o persoană în deplinătatea facultăților sale mintale nu caută în mod deliberat cearta sau conflictul si de multe ori până a se ajunge într-o astfel de situație, indivizii incearcă să se concilieze de mai multe ori, să lase de la ei.
De multe ori articolele publicate distorsionează realitatea
Un judecator cu experiență știe acest lucru, invață să citească adevaratele intenții ale justițiabililor dincolo de afirmațiile pe care le fac în instanță si știe și cum să fie imparțial. Nu același lucru se poate spune și despre cetățeanul obișnuit care aruncă o privire peste titlurile senzaționale ale articolelor, care incriminează o persoana sau alta, de multe ori chiar fără a parcurge conținutul acestor articole, care in anumite situații se intamplă chiar să contrazică titlul. Și atunci, și-a format o opinie bazată pe informații sumare. Așa se creează opinia publică, rolul mass-mediei in formarea acesteia fiind extrem de important.
Poate influenta mass-media decizia unui judecator? Un proces intens mediatizat poate deveni o sursa de animozitati in sala de judecata?
Raspunsul meu este DA. Din ce in ce mai mult chiar, ceea nu e de regulă un lucru bun . În primul rând nu trebuie să uităm un principiu esențial al fiecărui stat de drept si anume INDEPENDENȚA justiției. De ce e important acest lucru? Pentru că justiția are rolul de a cenzura actele și acțiunile celorlalte două puteri din stat – cea legislativă si cea executivă. Și cum ar putea face ea acest lucru daca nu ar fi protejată pentru a fi cu adevărat impartială?
Această protecție trebuie să vină și din exterior, adică din încrederea cetățeanului in actul de justiție, cât și din interior , prin conduita ireproșabilă a magistraților care construiesc și intrețin in permanență această imagine publică. E intr-un fel spus, ca un sistem bancar, banca are fonduri suficiente pentru ca deponenții știu aceasta și continua sa realizeze depozite. E o legatură interdependentă, un echilibru uneori fragil.
In ultimii ani, mai ales datorită exploziei tehnologiei care a făcut posibil ca informțtia in timp real să devină accesibilă masei mari de oameni, nu mai putem face abstracție de influența opiniei publice asupra actului de justiție. Justiția era in mod tradițional accesibilă doar celor inițiati in tainele legii, se desfașura in sălile de judecată, unde accesul publicului era limitat in mod firesc de timp si interes. Iată insă că lucrurile s-au schimbat in mod fundamental. Prin mass-media avem acces la actul de justiție oricând, liber, ne putem spune părerea, putem avea opinii, comentarii sau judecați noi inșine despre comportamentul celorlalți.
Din acest punct de vedere s-ar putea spune ca mass-media a dobândit o forță uriașă de a contrabalansa erorile puterilor legislativă si executivă. Intrebarea firească este insă – Ce va face mass-media cu aceasta putere? Cum o va folosi?
Cresterea transparenței si optimizarea actului de justitie – un proces necesar pentru păstrarea încrederii opiniei publice în Actul de Justiție
Să nu uităm că independența justiției nu ar trebui să aducă atingere libertății presei. Articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului ne spune ca independența justiției nu este un privilegiu al judecătorilor ci un beneficiu al cetățenilor – care au dreptul la un proces independent și imparțial. Prin urmare e imperios necesar să crească transparența actului de justiție, dar informațiile despre acesta să vină direct de la profesioniștii dreptului si nu intermediari, prin persoane care chiar de buna credinta fiind, nu înțeleg întotdeauna procedurile judiciare. Juriștii implicați in acest act de justiție (si aici mă refer si la avocați sau procurori) ar trebui sa explice publicului ce se petrece cu adevărat într-o sală de judecată, care sunt normele juridice care dirijează procesul decizional – evident cu respectarea limitelor secretului profesional. Cu toții suntem implicați într-un serviciu public, a cărui calitate afectează direct sau indirect existența tuturor. De aceea este axtrem de important să realizăm un dialog real intre oameni si exponenții sistemului de justitie.
Ar mai fi de dorit ca mass-media să ințeleagă că până la urmă are același scop ca si justiția – de a fi contraputeri in stat, de a demasca si împiedica ilegalitățile și abuzurile, dar și de a avea un rol educativ și preventiv. Prin prezentarea unor cauze deosebite, într-un mod corect, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție si a dreptului la viața privată a celor implicați și fără a manipula opinia publica, mas-media contribuie la trezirea interesului cetățenilor pentru cunoașterea și respectarea legilor, ceea ce permite evitarea savârșirii unor fapte ilicite in viitor.
Toate acestea depind insa de actorii implicați atât in justiție cât și in mass-media. A acționa cu transparență, bună-credință și integritate este secretul unei lumi mai stabile și mai sigure pe care ne-o dorim cu toții.