În perioada de pandemie, mai ales în cea de izolare, s-a constatat o creștere a violenței în familie, nu doar in România, ci în toată lumea. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse ne comunică faptul că au fost înregistrate cu aproape 3% mai multe sesizări din partea victimelor agresate de partenerii de viață.
Poliţiştii au emis în primele şapte luni ale anului aproape 5.000 de ordine de protecţie provizorii, conform Legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, vizând autorii unor fapte violente, majoritatea bărbaţi.
Creșterea numărului de situații de violența domestică de la începutul anului 2020 reprezintă un semnal îngrijorător asupra fenomenului violenței în familie din țara noastră și asupra modului în care aceste fapte afectează în mod direct siguranța și de multe ori chiar viața noastră.
Violenţa familială este definită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind
“orice formă de agresiune, abuz sau intimidare, dirijată împotriva unui membru al căminului familial, unei rude de sânge sau contra altor persoane din mediul familial”
Deși, la nivelul societății sunt încă acceptate multe stereotipuri care încearcă să justifice comportamentele agresive prin prisma “vinovăției victimei”, trebuie să știm că, în prezent, legea prevede că „în nicio formă şi în nicio împrejurare, obiceiul, cultura, religia, tradiția şi onoarea nu pot fi considerate drept justificare pentru niciun tip de acte de violență domestică”
Violenţa în familie poate să îmbrace forme diverse, mai mult sau mai puţin vizibile, precum violenţa fizică, psihologică, sexuală, dar și economică socială sau de dată mai recentă, violența cibernetică.
Ea reprezintă în fapt manifestarea unei relaţii bazate pe forţă în mediul de familie, care are drept consecinţă dominarea şi discriminarea unora dintre membrii familiei de către alții şi împiedicarea dezvoltării pe deplin a acestora.
In mod tradițional, agresorul era de regulă un bărbat, dar și femeile pot fi în această situație, în special în cazul familiilor monoparentale.
STATISTICI
La nivel mondial:
· Pe parcursul vieţii 35% dintre femei și fete sunt supuse la o anumită formă de violență fizică sau sexuală,
· 1 din 3 femei sunt victime ale violenței fizice sau sexuale.
România se află în eşantionul al doilea:
- 30% dintre femei spun că au fost afectate de violenţa fizică sau sexuală la un moment dat în viaţă după vârsta de 15 ani,
În ce fel se manifestă violența?
1. Violenţa fizică este cea mai cunoscută dintre toate formele de violență. Ea constă în atingeri sau contacte fizice dureroase, inclusiv intimidarea fizică a victimei. Abuzul fizic se poate manifesta prin lovire cu palma, cu piciorul, cu pumnul,sau bătăi
Denumită şi „abuz emoţional”, violenţa psihologică este folosită pentru a manipula şi controla; efectul este cumulativ în timp, cu consecinţe grave pe termen lung pentru victimă. Studiile de specialitate indică faptul că acest tip de violenţă este cel mai frecvent mod în care se realizează abuzul intrafamilial.
Îmi amintesc de povestea unei cliente care se plângea de soțul său spunând că nimeni dintre prieteni nu o crede când încearcă să ceară ajutor. In societate acesta era un bărbat galant și afectuos, în schim de îndată ce erau singuri în casă începea cu o serie de reproșuri – că este proastă, că nu sție nimic, îi reproșa că mâncarea nu ebună și îi interzicea până și să vorbească la telefon cu mama sa. Sub pretextul îngrijirii copilului minor, o convinsese să nu-și mai reia locul de muncă după cei 2 ani de concediu de maternitate. În timp ajunsese să își piardă complet încrederea în sine, să se simtă o ființă inferioară, să ii fie frică nu doar de soțul său ci și de oricine
3. Violenţa sexuală constă în orice contact sexual nedorit de către partener sau cu privire la care acesta nu poate să-şi exprime consimţământul. prin forţă, ameninţare şi/sau constrângere.
De fapt, contactul sexual fără consimţământ este considerat viol. Ceea ce se știe poate mai puțin, este că acest concept cuprinde și violul marital, dacă partenerii sunt căsătoriți.
4. Violenţa economică se manifestă prin control asupra resurselor financiare ale victimei şi a accesului acesteia la bani, obiecte personale, hrană, mijloace de transport, telefon şi alte surse de protecţie sau trai. Sunt frecvente cazurile în care victima a povetit cum acesta o închidea în casă și îi lua telefonul celular
Scopul este ca Victima să fie menţinută într-o stare de dependenţă faţă de agresor.
5. Violenţa socială constă în controlul victimei, izolarea acesteia de familie sau de prieteni sau monitorizarea activităţilor sale. Ea are drept rezultat întreruperea sau insuficienţa relaţiilor sociale, precum şi restrângerea accesului la informaţie sau asistenţă
6. Violența cibernetică – o cunoaștem cu toții, din păcate – hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, amenințări online, publicarea de informații și fotografii personale fără acordul victimei, interceptarea ilegală a telefonului, mailului,sau a conturilor de pe rețelele de socializare cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima
Consecințe și efecte ale violenței
Există prevederi legale care mă apără?
In anul 2016 România a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice
In România, protecție victimelor violenței în familie se realizează prin Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie,
Acest act normativ acționează pe două planuri – în primul rând prin măsuri de prevenire a faptelor de violență domestică (de ex. Se oferă consiliere psihologică în cazurile de divorț în care au existat antecedente de violență domestică, se asigură monitorizarea ordinelor de protecție prin măsuri de prevenire a încălcării acestora) și, în egală măsură, prevede măsuri de intervenție în regim de urgență în situații de risc imediat.
Există un agresor în familie – Ce Drepturi am?
Ce pot să fac în concret? Unde pot apela în asemenea situații de urgență ?
Există acum resurse disponibile pentru depășirea situației de criză, respectiv servicii integrate: adăposturi, consiliere psihologică, , asistență medicală și sprijin în demersurile legale.
- Poți suna la Telefon urgență 112 – și în aceste situații de urgență la domiciliul tău se va deplasa Polițiaînsoțită de un reprezentant al Direcției județene pentru Protecția Copilului pentru a lua măsurile urgente care se impun
Poliția poate lua măsuri în cazuri de urgență prin emiterea unui ordin de protecție provizoriu pentru o perioadă de maximum 5 zile prin care se poate dispune după caz, evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, reintegrarea victimei și, a copiilor, în locuința familiei, obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere
- Te poți adresa AGENTIEI NATIONALE PENTRU EGALITATEA DE ȘANSE care sprijină victimele violenței domestice Linie Telefonică Non Stop Gratuită 0800500333 – Serviciile de tip linie telefonică de urgență help-line sunt servicii sociale gratuite care asigură consiliere apelanților, în mod confidențial, în legătură cu toate formele de violență
- Te poți adresaDirecției județene pentru Protecția Copilului – fiecare dintre acestea are centre de primire în regim de urgență; centre de recuperare; și locuințe protejate unde victimele pot sta până la 2 ani până își găsesc locuință și loc de muncă
- In cazuri mai puțin grave, poți formula direct la Judecătoria din localitatea de domiciliu solicitarea emiterii unui ordin de protecție pe o durata de maxim 6 luni, prin care se poate dispune evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, reintegrarea victimei și, a copiilor, în locuința familiei, cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență
- Beneficiezi și de asistență juridică GRATUITĂ printr-un un avocat care va fi desemnat din cadrul Baroului Județean. Încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție provizoriu a oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție provizoriu constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
- Poți formula o plângere penală pentru lovire, hărțuire, amenințare și santaj sau altele asemenea la Poliție sau la Parchet
- Există nenumărate Organizatii Non Profit care sprijină victimele violenței în familie, prin consiliere și asistență de specialitate