Dr. Luminița Țundrea
- Evoluția banilor – de la monede la… Criptomonede
- Apariția criptomonedelor
- Reglementarea criptomonedelor
- Tratamentul fiscal al criptomonedelor
- Furnizorii de servicii de schimb de criptomonede
- Trebuie declarate undeva criptomonedele detinute?
- Se pot achiziționa bunuri de consum cu criptomonede?
- Care este cea mai avantajoasa metoda de transfera criptomonedele in lei/euro/usd?
- Evoluția banilor – de la monede la… Criptomonede
În prezent, banii nu mai sunt ce au fost, pentru că natura acestora a evoluat în timp și evoluează în continuare. Odată cu dezvoltarea puternică a schimburilor și apariția societății de consum s-a trecut de la monedele de aur realizate din materiale ce aveau valoare de piață, la bancnote de hârtie ce puteau fi schimbate pentru o anumită cantitate de aur sau argint.
Spre deosebire de primele monede create din metal prețios, banii de hârtie nu mai aveau o valoare intrinsecă, întrucât hârtia din care sunt confecționați era lipsită de valoare. Ei au fost însă acceptați pentru a reprezenta monede de schimb pentru achiziționarea de bunuri și servicii, datorită instituției numite „Banca Centrală[i]” care menține stabilă valoarea lor în timp.
Continua evoluție a noțiunii de instrument de schimb, denumită generic bani, a fost accelerată de dezvoltarea continuă a tehnologiei în lumea în care trăim. În prezent, banii pot exista și independent de reprezentarea lor fizică, adică în formă virtuală, de exemplu într-un cont bancar, ca date informatice – așa numiții „bani digitali”. Suntem din ce în ce mai obișnuiți cu formele de plată fără numerar și transferurile între carduri sau cumpărăturile pe internet fac parte din viața noastră actuală.
Generic, banii au trei funcții diferite. În primul rând, un mijloc de schimb, în care toată lumea are încredere. Ei pot fi și o unitate de cont ce permite stabilizarea prețurilor bunurilor și serviciilor. De asemenea, ei reprezintă un mijloc de tezaurizare, pentru că doar o parte a numerarului aflat în circulație circulă efectiv, o mare parte dintre bancnote fiind tezaurizate.
In prezent, toate economiile actuale se bazează pe moneda fiduciară – adică bani emiși de o Bancă Centrală și care sunt un mijloc legal de plată. Prin urmare, putem spune, fără rezerve, că în prezent banii sunt din ce în ce mai mult o ficțiune creată prin consens, și susținută de un sistem legislativ, în care populația are încredere, pentru că o instituție statală (sau suprastatală, în cazul monedei euro) le conferă valoare.
Fără a intra în detalii despre modul în care funcționează Banca Centrală și rețelele de bănci comerciale, putem spune că, în prezent, emiterea monedei virtuale nu mai este apanajul exclusiv al acestora. Internetul global a permis și crearea unor rețele private, denumite block-chain, care care creează și tranzacționează monede virtuale, denumite criptomonede.
Criptomoneda sau criptovaluta (din engleză CryptoCurrency) este un tip de monedă digitală, virtuală, o monedă, nebancară, folosită ca mijloc de plată, Denumirea de criptomonedă indică faptul că acest mijloc de plată utilizează criptografia și este descentralizată pentru a controla tranzacțiile și preveni dubla cheltuială, o problemă curentă pentru valutele digitale. Criptomonedele au propriul blockchain separat, de sine stătător.
Ele sunt stocate intr-un portofel digital de criptomonede adică, echivalentul unui cont bancar: care permite primirea de criptomonede, stocarea lor și trimiterea către alte conturi. Portofelele stochează parola privată necesară pentru a accesa adresa criptomonedei.
Fiecare utilizator instalează o aplicație software, care este un fișier portofel digital, pe calculator sau pe telefonul mobil, sau o poate accesa de pe o pagină web. Portofelele web sunt cea mai comună formă de portofele digitale și sunt disponibile pe mai multe platforme de schimb criptografic. Acestea sunt accesibile printr-un browser[ii].
De cele mai multe ori criptomonedele sunt confundate cu moneda electronică, deși au o reglementare legală complet diferită. Conform legii, ele nu sunt monede electronice. Astfel, în România, art. 4 lit. f din Legea 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, definește moneda electronică ca fiind „o valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică”
- Apariția criptomonedelor
Prima dezvoltare a monedei criptografice (cripto) datează din 1983 și de atunci aceasta a evoluat foarte mult, mai ales în ultimii 10 ani. Principala sa caracteristică era descentralizarea ceea ce înseamnă că nu avea în spate o instituție financiară, împrejurare care a permis tranzacții internaționale facile, în lipsa unor monitorizări statale, sau a impozitării veniturilor obținute.
Anonimatul participanților și a tranzacțiilor dar și costul scăzut al acestora, dublate de accesul simplu la aceste rețele (nu ai nevoie decât de un computer sau un telefon conectate la internet pentru a-ți instala aplicațiile) au încurajat un număr imens de investitori din toată lumea să acceseze rețele de tranzacționare de criptomonede, în speranța unor câstiguri facile. Și mai mult, tranzacțiile între blockchainuri, prin așa numitele contracte smart sunt tranzacții descentralizate între doi utilizatori de criptomonede diferite care pot fi executate instantaneu fără a fi nevoie de servicii terțe de tranzacționare (bănci, instituții de credit,etc.).
Inițial, prima criptomonedă a fost BitCoin, o monedă, nebancară, folosită ca mijloc de plată. Nimeni nu și-ar fi imaginat, în urmă cu 10-15 ani, că BitCoin-ul, considerat un simplu hobby, va deveni o adevărată piață monetară, care a ajuns la 72-73 miliarde de dolari în 2021 și că va dobândi o aplicabilitate foarte mare în diferite domenii de activitate, mergând de la media la sănătate.
Succesul BitCoin a condus la o adevărată explozie de monede virtuale pe piețele online, pentru achiziția de bunuri și servicii, sau ca formă de investiție.In unele state există chiar și magazine care acceptă plata directă cu criptomonede pentru produsele pe care le vând. În SUA, de exemplu există și companii de imobiliare care îți permit achiziția de case prin astfel de instrumente de plată.
In prezent există și state care doresc introducerea de monede virtuale emise la nivel național. Japonia, China, Marea Britanie, sau Rusia sunt doar câteva dintre țările care au făcut pași semnificativi în această direcție.
Această stare de fapt a determinat o uriașă capitalizare a pieței criptomonedelor. Active digitale precum tokenurile nefungibile (NFT) s-au vândut cu milioane de dolari alături de opere de artă clasice la marile case de licitații precum Sotheby’s și Christie’s, unele dintre ele fiind plătite tot în criptomonede. În prezent, tehnologia care stă la baza criptomonedelor are aplicații puternice în diferite sectoare, de la asistență medicală la media
În ciuda evoluției lor semnificative, criptomonedele rămân încă extrem de controversate – în timp ce unii le văd ca pe noul internet, alții le consideră conspirații la adresa sistemelor bancare și sociale actuale.
Natura anonimă a tranzacțiilor blockchain și Bitcoin ridică și alte preocupări. Într-o tranzacție centralizată tipică, dacă bunul sau serviciul este defect, tranzacția poate fi anulată și fondurile returnate cumpărătorului. Cu toate acestea, în sistemul criptomonedei, nu există o organizație centrală care să faciliteze accesul la un sistem de justiție împotriva vânzătorului. Noile progrese în tranzacțiile de criptomonede sunt adesea însoțite de o serie de riscuri: furtul portofelelor criptomonede este în creștere, iar frauda continuă să arunce o umbră de rău augur asupra industriei..
Indiferent de perspectiva adoptată, este indubitabil că ele constituie o tehnologie revoluționară care provoacă și transformă fundamentele politice și sociale ale lumii noastre. Imaginează-ți o piață în care tranzacțiile imobiliare de exemplu nu mai necesită documente semnate sau o „legalizare” oficială – doar transferul unei criptomonede susținute de un contract inteligent.
3. Reglementarea criptomonedelor
Modul de reglementare al criptomonedelor continuă să evolueze, dar deoarece tehnologia transcende granițele globale, influența autorităților naționale de reglementare este limitată. Deoarece criptomonedele au fost concepute special pentru a evita controalele guvernamentale, este incert dacă eforturile de reglementare vor avea succes.
Această stare de fapt a generat nenumărate dezbateri la nivel mondial, pozițiile statelor față de criptomonedele care se doresc a funcționa ca mijloace de plată în afara celor tradiționale legalizate prin legislația fiecărui stat, au fost dintre cele mai diferite. În timp ce Japonia a legiferat, cu mult elan, circulația acestor criptomonede, la polul opus, Thailanda a devenit primul stat care a interzis utilizarea lor..
Japonia nu numai că a recunoscut legal Bitcoin, dar a creat și un cadru de reglementare pentru a ajuta industria să înflorească. Acesta este considerat un pas major înainte pentru legitimarea criptomonedelor. Cu toate acestea, Japonia a impus, de asemenea, ca până la 1 octombrie, orice Bitcoin sau „monedă alternativă” trebuie să fie înregistrată la Agenția de Servicii Financiare din Japonia și să fie supus auditurilor anuale. Deși înregistrarea este costisitoare și solicitantă (inclusiv un plan de afaceri pe trei ani și autorizări împotriva spălării banilor), multe părți se grăbesc să se înregistreze, deoarece există o tentantă piață a investitorilor de retail japonezi
Indiferent de poziția politică adoptată de statele lumii, realitatea acestor rețele alternative de monede virtuale a impus necesitatea reglementărilor legale, nemaiputând fi ignorate, cu atât mai mult cu cât evitarea recunoașterii lor putea conduce la creșterea infracționalității de spălare a banilor.
În ultimii ani se poate constata că, încetul cu încetul, majoritatea statelor lumii au recunoscut, într-o formă sau alta, nevoia de integrare și reglementare a criptomonedelor, pentru a asigura, în primul rând transparența acestor tranzacții.
În fapt, modul în care funcționau criptomonedele nu permitea monitorizarea tranzacțiilor firmelor care intermediază aceste tranzacții și, cel mai important pentru un stat civilizat, impozitarea veniturilor astfel obținute.
Astfel, spre deosebire de moneda fiduciară, în sistemele de tip block-chain, emitentul monezii nu este reprezentat de către o instituție. În plus, pentru ca o entitate să emită monezi fiduciare, ea trebuie să obțină o autorizație de la Banca Centrală, care funcționează ca instituție de control, dar și de protecție a celor care utilizează astfel de monezi, limitări care nu există în cazul criptomonedelor.
Având în vedere creșterea semnificativă a tranzacțiilor cu monedele virtuale în ultimii ani, în special în privința utilizării acestora ca mijloc de plată, o serie de state europene și-au exprimat o poziție oficială cu privire la acestea, stabilind că monedele virtuale nu sunt monede legale[iii]. De exemplu, în Marea Britanie se consideră că monedele virtuale au un rol limitat ca ”monedă” pentru relativ puțini utilizatori.
În prezent, monedele virtuale nu pot fi recunoscute ca monede de plată pe teritoriul Uniunii Europene. dar încep să fie recunoscute ca mijloc de schimb între persoane, care este legal atâta timp cât nu încalcă prevederi legislative, fiind sub incidența Legii Contractelor din fiecare stat. Dintre avantajele acestor monede au fost evidențiate reducerea costurilor și creșterea rapidității tranzacțiilor atrăgându-se însă atenția asupra riscurilor aduse de folosirea acestor monede, amintindu-se, printre altele, lipsa reglementărilor și capacitatea limitată de control a instituțiilor, gradul mare de volatilitate și existența riscului apariției unor speculații dificil de controlat[iv].
De aceea, la nivel european, a fost demarat procesul de reglementare a monedelor virtuale și a furnizorilor de servicii în legătură cu acestea, iar în prezent au loc negocieri între statele membre pe baza propunerii de Regulament elaborate de Comisia Europeană privind piața cripto-activelor. [v]
- Reglementarea statutului juridic al criptomonedelor în România
Până în anul 2020 când a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr.111/2020 emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României, era de competenţa exclusivă a BNR.[vi]
Prima reglementare în România a monedelor virtuale de tip criptomonede a fost realizată prin OUG nr. 111/2020, care modifică Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. Aceste modificări care reprezintă prima reglementare națională a monedelor virtuale E-money, au fost realizate sub imperiul noii directive europene AMLD5[vii].
Adoptată în 19 iunie 2018, această Directivă europeană – Anti-Money Laundering Directive este a 5-a din seria reglementărilor din domeniu, menite să prevină spălarea banilor și finanțarea terorismului și aduce modificări semnificative reglementărilor anterioare, prin integrarea și rețelelor de tip block-chain în obiectivele de monitorizare. Scopul acestei directive a fost nu doar de a crește transparența tranzacțiilor cu criptomonede, dar mai ales de a limita riscurile pe care ele le pot genera prin anonimatul părților care le tranzacționează.
Prin OUG 111/2020 s-au definit pentru prima oară în legislația noastră termenii de monede virtuale, portofel digital și „servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, fiind de asemenea conturat cadrul normativ în care societățile de servicii cripto pot opera în România. Așadar putem spune că avem un început de reglementare legală a criptomonedelor și în România, cel puțin cu privire la recunoașterea legală a acestui tip de monede virtuale dar și de recunoaștere și monitorizare a furnizorilor de servicii
În același act normativ a fost dată și o definiție a monedei virtuale ca fiind un mijloc de schimb, o reprezentare digitală de valoare care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, care nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată în mod electronic”[viii].
In consecință, reglementarea europeană transpusă în legislația română acceptă ideea că, între persoanele fizice sau juridice moneda virtuală poate fi acceptată ca mijloc de schimb. Aceeași reglementare admite posibilitatea ca, în statele membre, băncile centrale sau alte autorități publice să emită, ele însele, monede virtuale, impunând însă acestora să asigure un nivel înalt de protecție împotriva infracțiunilor de fraudă
Această directivă, obligatorie pentru toate statele membre ale UE, trebuia transpusă în legislația națională, până cel mai târziu în 10 ianuarie 2020, ceea ce România a realizat parțial prin OUG nr. 111/2020. Astfel, noile modele de business reprezentate mai ales de platformele online ce realizează plăți prin intermediul unor criptomonede vor necesita o autorizație special ca instrument de plată, scopul acestei autorizări este de a putea exercita un control asupra acestora.
Această reglementare este firească de vreme ce acesti furnizori de servicii de tranzacționare sau schimb valutar nu aveau nicio obligaţie de a identifica tranzacțiile suspecte așa încât, prin intermediul acestora, puteau fi lesne desfășurate activități de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, de aceea era necesar ca autoritățile competente să poată monitoriza modul în care sunt utilizate monedele virtuale precum și identificarea proprietarilor monedelor virtuale[ix].
Astfel cei care furnizează servicii de schimb între monedele virtuale și monedele fiduciare trebuie să se autorizeze și înregistreze începând cu 15 iulie 2020 la Ministerul Finanțelor, prinComisia de Autorizare a Activității de Schimb Valutar
- Tratamentul fiscal al cryptomonedelor
O altă chestiune controversată privind criptomonedele o reprezintă fiscalizarea veniturilor obținute în urma acestor tranzacții. Regimul aplicabil este condiționat de calificarea veniturilor obținute din punct de vedere fiscal, care după cum vom arăta diferă de la o țară la alta.
Astfel,într-un comunicat de presă din data de 15 aprilie 2021 Banca Națională a României a atras atebția că recunoscută ca monedă, ci mai degrabă ca un activ de investiții[x] ”moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic”.
- Cum se impozitează criptomonedele în lume?
Modul în care Crypto este impozitat depinde în mare măsură de definiția legală a monedei digitale din țara în cauză, precum și de sistemul fiscal utilizat în țara respectivă. Unele țări folosesc impozitul pe avere, altele folosesc ambele sau impozitul pe venit, iar altele folosesc fie impozitul pe venit, fie impozitul pe câștiguri de capital (CGT), dar fără impozit pe avere
Deoarece multe țări fac schimb de informații cu privire la venituri și active cu alte țări, deținerea de criptomonede străine poate provoca implicații privind impozitul pe venit sau impozitul pe câștig de capital în țara în care locuiți în mod obișnuit.
În UE, o decizie a Curții Europene de Justiție stabilește că criptomonedele ar trebui tratate ca monede susținute de guvern și că deținătorii nu ar trebui să fie impozitați pe achiziții sau vânzări. În țări precum Germania și Marea Britanie, criptomonedele sunt tratate ca „bani privați” și nu fac obiectul unor taxe în afara utilizării comerciale.
. În țări precum Rusia sau China, cripto-ul este ilegal, dar în alte țări tratamentul este destul de liberal, precum în Finlanda unde este scutită de TVA. În Rusia, moneda digitală nu este recunoscută ca mijloc legal de plată, iar molozul rus rămâne singura unitate monetară oficială.² China nu recunoaște criptomonedele ca mijloc legal de plată, iar sistemul bancar nu acceptă criptomonede și nu oferă servicii relevante; cu toate acestea, banca centrală a Chinei ia în considerare emiterea propriei monede digitale.³
- Cum se impozitează criptomonedele în România?
Conform noii legislații, tranzacțiile cu monede virtuale sunt și ele mai ușor de urmărit, dar acestea sunt dezvăluite numai la cererea autorităților de control, așadar tranzacțiile nu pot fi vizualizate direct. Pe cale de consecință, în activitatea unei societăți comerciale, „încasările” sub formă de criptomonede sunt considerate venituri în natură și ca atare constituie obiect al obligației de plată a impozitului[xi].
Potrivit legii, veniturile obținute din schimbul între monedele virtuale și monedele fiduciare sunt impozitate potrivit Codului fiscal, fiind determinate ca ”diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei. Câştigul sub nivelul a 200 lei/tranzacţie nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei.”[xii] Metoda de determinare a bazei de impozitare este similară celei prevăzute pentru veniturile din cesionarea creanțelor, adaptată parțial particularităților monedelor virtuale.Cota de impozit pe venit este de 10% și este aplicabilă bazei de impozitare.
Trebuie menționat că prevederile nou introduse ar trebui clarificate prin norme în privința momentului determinării câștigului și metodei de conversie a sumelor exprimate în monede virtuale, documentele justificative necesare, a „costurilor directe aferente tranzacției” care pot fi deduse din baza de impozitare, etc.[xiii].
Fiind încadrate la venituri din alte surse, câștigurile din aceste tranzacții sunt exceptate de la aplicarea contribuției sociale, dar nu și de la contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). CASS este datorată numai dacă persoana fizică estimează a realiza (fie doar din tranzacții cu monede virtuale, fie cumulând aceste venituri cu alte venituri realizate) pentru anul în curs venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară. Cota CASS de 10% se aplică la acest plafon, astfel că, anul acesta, suma datorată în contul contribuției de sănătate este de 2.676 de lei, indiferent de nivelul câștigurilor (odată ce acestea depășesc pragul menționat).
În ceea ce privește plata TVA , Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a precizat recent că, în ceea ce privește cazul specific al operațiunilor privind moneda virtuală bitcoin, din punct de vedere al regimului TVA, trebuie avută în vedere Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-264/14, Hedqvist, în care CJUE s-a pronunțat cu privire la aplicarea scutirii de TVA[xiv].
Astfel, prestările de servicii care constau în schimbul de monede tradiționale cu unități ale monedei virtuale „bitcoin” și invers, efectuate contra plății unei sume care corespunde marjei constituite de diferența între prețul de cumpărare al monedelor și prețul de vânzare al acestora, reprezintă operațiuni scutite de TVA, în sensul acestei dispoziții[xv].
- Furnizorii de servicii de schimb de cryptomonede
Potrivit OUG, pentru a oferi servicii de schimb valutar virtual în România, entitățile care prestează aceste servicii trebuie să fie înregistrate sau autorizate de către Autoritățile Naționale Române. Legea interzice în mod expres desfășurarea activităților de a fi furnizor de servicii de schimb de criptomonede precum și furnizor de portofele digitale fără a avea o astfel de autorizație. Nerespectarea acestor obligații se pedepsește fie cu amendă, fie cu închisoare. Entitățile autorizate vor deveni și entități raportoare în conformitate cu legislația Anti Spălare a Banilor și vor avea obligația de a raporta orice tranzacție suspectă sau suspectă la Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.Autorizația se acordă numai în cazul în care Autoritatea Română de Digitalizare oferă un aviz tehnic favorabil și se plătește o taxă pentru acest aviz
OUG 111/2020 prevede că procedura de obținere a autorizației va fi elaborată de Ministerul Finanțelor Publice împreună cu Autoritatea Română de Digitalizare și Oficiul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și dată prin Hotărâre de Guvern. Hotărârea de Guvern ar fi trebuit să fie emisă în termen de nouăzeci de zile de la data intrării în vigoare a OUG, 15 iulie 2020. procedura are nu a fost încă emisă. Potrivit unei comunicări recente a Autorității Române pentru Digitalizare, elaborarea Hotărârii de Guvern privind procedura este încă în lucru.
Obligația de înregistrare și obținere a autorizației de către furnizorii de servicii de schimb este importantă din mai multe puncte de vedere :
- Crește încrederea investitorilor datorită faptului că monitorizarea activității acestor furnizori le asigură o protecție sporită
- Existența avizului ethnic de la autoritatea pentru digitalizare garantează existența unei politici de Securitate a platformei de exchange care va reduce semnificativ riscul fraudelor
- Transparența identității și seriozității furnizorului reduce, de asemenea, riscul pierderilor.
Momentan, însă, în lipsa existenței unor norme metodologice care să reglementeze detaliat procedura de autorizare ( documente necesare, cerințe legate de operațiunile contabile etc. ) este greu de apreciat care va fi soarta acestor furnizori. Aceasta, cu atât mai mult cu cât desi este interzisă desfășurarea activităților cu cryptomonede fără autorizare[xvi], momentan există un vid legislative care crează confuzie.
- Trebuie declarate undeva cryptomonedele detinute?
Persoanele fizice care obțin venituri din acest tip de tranzacții sunt obligate să le declare prin depunerea declarației unice și să plătească taxele datorate. Anul acesta, declarația trebuie depusă până la data de 25 mai, pentru veniturile obținute în 2020 din tranzacțiile cu criptomonede și pentru cele estimate a fi realizate în 2021. Pentru contribuabilii cu rezidența fiscală în România, obligația de a declara veniturile din criptomonede prin declarația unică există indiferent dacă acestea sunt obținute din România sau din străinătate.
Formatul actual al declarației unice prevede ca, pentru veniturile de acest tip obținute din România, să fie introdus direct câștigul realizat (deducerile posibile fiind operate înainte de introducerea datelor în declarație). În schimb, pentru veniturile obținute din străinătate, deducerile trebuie reflectate în cadrul declarației (prin introducerea venitului brut și a cheltuielilor/sumelor deductibile).
Sunt exceptate de la obligația de declarare, respectiv de plată a impozitului, câștigurile mai mici de 200 de lei/tranzacție, însă doar în situația în care totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește nivelul de 600 de lei.
O chesiune încă neclară este cea a momentului la care trebuie declarat câștigul obținut din aceste tranzacții datorită specificității lor pentru că operarea conversiei criptomonedelor, în lipsa transferului acestora din platforma de exchange în conturile bancare nu confer un beneficiu real – prin urmare, nu ar trebui impozitate decât în momentul în care fondurile beneficiarului sunt transferate din platformă în conturile sale bancare.
- Se pot achiziționa bunuri de consum cu criptomonede?
E necesar a se face distincția dintre tranzacțiile private dintre persoane fizice și cele realizate la comercianți ori între persoane juridice. De asemenea un regim distinct o au tranzacțiile pentru achiziționarea bunurilor imobile.
Din punct de vedere al legislației române aflate în prezent în vigoare, plățile pentru tranzacții se realizează prin instrumente de plată care pot fi în numerar sau fără numerar. De asemenea plata se face în moneda națională – LEU[xvii]
Un instrument de plată este un dispozitiv și/sau un set de proceduri convenite între un utilizator de servicii de plată și un furnizor de servicii de plată, care permit transferul fondurilor de la plătitor la beneficiar.
Există diferite tipuri de instrumente de plată, fiecare cu propriile caracteristici, în funcţie de mijloacele prin care se realizează plata, suportul fizic al tranzacţiei, de tipurile de relaţii şi de tranzacţii efectuate între plătitor şi beneficiar.
Numerarul constituie mijlocul de plată cel mai utilizat pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii. Numerarul se compune din bancnote, monede şi din mijloace similare, folosite ca mijloc direct de plată şi acceptate pe scară largă în tranzacţii.
Mijloace de plată similare cu numerarul pot fi considerate ordinele de plată condiţionate, dividendele, obligaţiunile la purtător, ordinele poştale, cecurile de călătorie, şi altele.[xviii]
Transferul de fonduri se poate realiza de către și prin instrumente de plată fără numerar, efectuate prestatori de servicii de plată (instituţii de credit, instituţii de plată şi instituţii emitente de monedă electronică), în baza unui ordin de plată transmis acestora prin intermediul instrumentelor de plată (transfer credit, debitare directă, card de plată, cec, cambie, bilet la ordin). Efectuarea unei plăţi fără numerar prin transfer de fonduri de la plătitor la beneficiar implică o serie de operaţiuni care sunt permise doar prestatorilor de servicii de plată.[xix].
Acesta este cadrul legislativ actual în România care reglementează modul în care se realizează plățile.
În concluzie, plătțile între persoane juridice române se realizează în lei. Aceeași este și situația cumpărăturilor la comercianți, neputând fi transferate monede virtuale între potofele digitale.
Nimic nu împiedică plata direct în cripromonede pentru achizițiile private dintre persoane fizice (de ex.cumpărarea unui autoturism de la proprietar) cu condiția ca ambele părți ale contractului să fie detinători de portofele digitale. Prin urmare, chiar dacă se intenționează ca pentru achiziția unui bun să se folosească moneda virtuală, aceasta trebuie întâi să fie convertită în lei pentru a achitat prețul imobilului.
- Pot plăti cu cardul la comercianți?
Se poate plăti cu cardul de criptomonede la comercianți. Utilizarea unui card emis de un exchange (Binance, Crypto.com,etc.) care folosesc protocoalele VISA sau Mastercard în vederea efectuării unei plăți la un comerciant care nu acceptă decât fiat presupune, în fapt, două operațiuni:
Platforma va vinde, la cursul SPOT al monedei respective din momentul inițierii plății, atâta criptomonedă cât să acopere nevoia de fiat, și va plati comerciantului suma în fiat (dacă moneda primită la schimb și cea așteptată de comerciant nu sunt similare, mai apare o operațiune de schimb similară cu cele realizate de bănci în cazul unei plăți cu cardul în altă monedă.) In aceste condiții platforma de exchange realizează schimbul valutar la cursul Băncii Centrale din data respective, urmând ca în contul comerciantului să intre lei.
- Care este cea mai avantajoasa metoda de a transfera criptomonedele in lei/euro/usd?
Cea mai avantajoasa metoda de transfer din crypto in fiat (lei,euro, usd) este prin institutiile centralizate. Cea mai avantajoasa in momentul de fata din perspectiva costurilor si a utilitatii pentru Romania este platforma celor de la Binance
Alegerea unei platforme de schimb care să răspundă nevoilor dvs. este primul pas înainte de a începe să cumpărați, să vindeți și să tranzacționați criptomonede. Siteul de mai jos evaluează cele mai bune platforme și detaliază criteriile care trebuie luate în considerare pentru a vă menține criptomonedele în siguranță[xx].
[i] O bancă centrală este o bancă națională, care oferă servicii financiare și bancare guvernului și sistemului bancar comercial. Aceasta este responsabilă și de emiterea de monedă naționalănu este o bancă comercială. O persoană nu poate deschide un cont sau solicita un împrumt de la o bancă centrală, fiind instituție publică nu este motivată de profit.
[ii] Exemple de portofele web sunt MetaMask și Trust Wallet. Cu aceste portofele digitale, utilizatorul poate să trimită sau să primească criptomonede de la alți utilizatori.
Portofelele digitale pot fi dedicate, pentru o singură criptomonedă (exemple: Bitcoin[9], Etherium, Ripple, Litecoin), sau pot fi multimonede (Coinomi, CoinSpot, CoinVault, Cryptonator multi-cryptocurrency wallet, Exodus, Gatehub, Holy Transaction, Jaxx Wallet, UberPay Walle
[iii] Belgia, Cehia , Luxemburg, Malta, Spania, Croația, Danemarca
[iv] Rezoluție din 26 mai 2016, Parlamentul European
[v] Comunicat de presă privind poziția Băncii Naționale a României în legătură cu monedele virtuale, 15 aprilie 2021 https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=19236#footnote4
[vi] Potrivit Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,
[vii] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A32018L0843
[viii] Art.2, pct.5 lit.t1 din Legea nr.129/2019
[ix] Ordonanța de urgență prevede în mod expres faptul că desfășurarea activităților descrise mai sus fără a fi înregistrate sau autorizate sunt în mod clar interzise, iar operatorii de internet, radio, TV vor restricționa accesul către site-urile furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și ale furnizorilor de servicii de portofele digitale neautorizați/neînregistrați în România sau in EEA.
[x] Comunicat de presă privind poziția Băncii Naționale a României în legătură cu monedele virtuale, 15 aprilie 2021 https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=19236#footnote4
[xi] Fiscul speră să prindă traficanți ce plătesc cu monede virtuale, în timp ce Combaterea Spălarii Banilor nu are șef de 3 luni, de Virgil Burlă, https://romania.europalibera.org/a/31042085.html
[xii] Codul fiscal art.116, alin.2, lit.c
[xiii] Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede – prevederi legate de conformare și aspecte care necesită clarificări, Raluca Bontaș, și Cătălin Barbu https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/tax/articles/tratamentul-fiscal-al-tranzactiilor-cu-criptomonede-prevederi-legate-de-conformare-si-aspecte-care-necesita-clarificari.html
[xiv] prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. (e) din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, transpusă în legislația națională la art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare
[xv] http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2019/st_2643.pdf, pag.44
[xvi] sub sancțiunea art. 348 Cod penal – Exercitarea fără drept a unei profesii sau activități
[xvii] Banca Naţională a României – BNR Regulamentul nr. 4/2005 privind regimul valutar cu modificările ulterioare
[xviii] https://www.educatiefinanciara.info/all-project-list/mic-dictionar-de-plati/
[xix] Banca Naţională a României – BNR Regulamentul nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieţei financiare şi a instrumentelor de plată
[xx] https://ro.the-hitech.net/7262669-comparison-what-is-the-best-trading-platform-to-buy-and-sell-cryptocurrency